Nanotehnologia Informaticii
Dicţionarul Webster defineşte cuvântul “nanotehnologie”ca fiind “arta manipulării unor dispozitive minuscule, de dimensiuni moleculare”. Guvernul american însă a investit în ultimii ani miliarde de dolari în cercetarea în domeniul nanotehnologiilor, în încercarea de a transforma-o dintr-o artă
într-o “ştiinţă”. Ca urmare, activitatea de cercetare din domeniu este prodigioasă. Progresele rapide, mai ales din chimie, au pus la îndemâna cercetătorilor în domeniu o varietate de unelte miniaturale minunate.
Nanotehnologia a fost iniţial introdusă pentru a furniza o ţintă concretă acurateţei pentru procesele de fabricaţie care implicăfinisări de ultraprecizie, cum ar fi: tăieri ultrafine, diverse tipuri de prelucrare (procesare) cu fascicule energetice, utilizând fascicule de fotoni, electroni sau ioni, evaporarea în strat subţire, corodări superficiale ultrafine, etc.De la prezentarea conceptului de nanotehnologie în anul 1974 la Tokyo, acesta a câştigat teren atât în Europa cât şi în S.U.A., referindu-se aici la ştiinţa fenomenelor la scară atomică.
Cercetarea ştiinţifică este evident necesară întrucât nanotehnologia nu poate avea succes fără o înţelegere ştiinţifică de bază a fenomenelor petrecute la scară atomică.
Noua tehnologie va transforma produsele de fiecare zi şi modul în care sunt fabricate prin manipularea atomilor astfel încât materialele să poată fi micşorate, îmbunătăţite şi uşurate în acelaşi timp. Deşi modeste, produsele actuale bazate pe nanotehnologie, precum ţesături rezistente la peteşi ambalaje pentru alimente proaspete, care au intrat pe piaţă, unii oameni deştiinţă estimează că nanotehnologia va juca un rol deosebit de important în viitor.Datorită unor îmbunătăţiri a microscoapelor, oamenii deştiinţă pot acum plasa pentru prima dată atomi singulari unde doresc. Aplicaţiile potenţiale sunt numeroase: computere microscopice, nanoparticule pentru tratarea cancerului şi motoare nepoluante. Potrivit celor mai mulţi oameni de ştiinţă, viitorul nanotehnologic ar putea să ia avânt peste 10-20 de ani, deoarece trebuiesc depăşite principalele obstacole cum ar fi în primul rând lipsa unei producţii economice de masă.
Unele dintre cele mai complicate dispozitive vor necesita o poziţionare exactă a miliarde de atomi.O altă provocare este crearea unei punţi de legătură între dimensiunile nanoscopice şi macroscopice. Cu alte cuvinte, dispozitivele nanoscopice sunt nefolositoare atunci când trebuie ataşate la dispozitive mari, rămânând deocamdată nesoluţionată problema depăşirii neajunsurilor menţionate. La acestea se adaugă temerile derivate din
domeniul SF, care ameninţă să deraieze nanotehnologia, în acelaşi mod în care populara anxietate provocată de “super-plante” şi “super-alimente” au împiedicat dezvoltarea biotehnologiei in agricultura.
La nivel mondial, cele două domenii care ar putea câştiga potenţial de pe urma nanotehnologiei, sunt electronica şi biotehnologia.
Spre exemplu, în domeniul biotehnologic,oamenii de stiinta promoveaza notiunea de nanoparticule din aur care ar putea fi activate prin telecomanda pentru a se incalzi si a omori celulele canceroase.Lucrarea de faţă îşi propune sărealizeze o trecere în revistă a unora dintre “dispozitivele minuscule” şi modalităţi de realizare cu ajutorul acestora a diferitelor produse, păşind astfel într-o nouă eră a tehnicii din varf.
într-o “ştiinţă”. Ca urmare, activitatea de cercetare din domeniu este prodigioasă. Progresele rapide, mai ales din chimie, au pus la îndemâna cercetătorilor în domeniu o varietate de unelte miniaturale minunate.
Nanotehnologia a fost iniţial introdusă pentru a furniza o ţintă concretă acurateţei pentru procesele de fabricaţie care implicăfinisări de ultraprecizie, cum ar fi: tăieri ultrafine, diverse tipuri de prelucrare (procesare) cu fascicule energetice, utilizând fascicule de fotoni, electroni sau ioni, evaporarea în strat subţire, corodări superficiale ultrafine, etc.De la prezentarea conceptului de nanotehnologie în anul 1974 la Tokyo, acesta a câştigat teren atât în Europa cât şi în S.U.A., referindu-se aici la ştiinţa fenomenelor la scară atomică.
Cercetarea ştiinţifică este evident necesară întrucât nanotehnologia nu poate avea succes fără o înţelegere ştiinţifică de bază a fenomenelor petrecute la scară atomică.
Noua tehnologie va transforma produsele de fiecare zi şi modul în care sunt fabricate prin manipularea atomilor astfel încât materialele să poată fi micşorate, îmbunătăţite şi uşurate în acelaşi timp. Deşi modeste, produsele actuale bazate pe nanotehnologie, precum ţesături rezistente la peteşi ambalaje pentru alimente proaspete, care au intrat pe piaţă, unii oameni deştiinţă estimează că nanotehnologia va juca un rol deosebit de important în viitor.Datorită unor îmbunătăţiri a microscoapelor, oamenii deştiinţă pot acum plasa pentru prima dată atomi singulari unde doresc. Aplicaţiile potenţiale sunt numeroase: computere microscopice, nanoparticule pentru tratarea cancerului şi motoare nepoluante. Potrivit celor mai mulţi oameni de ştiinţă, viitorul nanotehnologic ar putea să ia avânt peste 10-20 de ani, deoarece trebuiesc depăşite principalele obstacole cum ar fi în primul rând lipsa unei producţii economice de masă.
Unele dintre cele mai complicate dispozitive vor necesita o poziţionare exactă a miliarde de atomi.O altă provocare este crearea unei punţi de legătură între dimensiunile nanoscopice şi macroscopice. Cu alte cuvinte, dispozitivele nanoscopice sunt nefolositoare atunci când trebuie ataşate la dispozitive mari, rămânând deocamdată nesoluţionată problema depăşirii neajunsurilor menţionate. La acestea se adaugă temerile derivate din
domeniul SF, care ameninţă să deraieze nanotehnologia, în acelaşi mod în care populara anxietate provocată de “super-plante” şi “super-alimente” au împiedicat dezvoltarea biotehnologiei in agricultura.
La nivel mondial, cele două domenii care ar putea câştiga potenţial de pe urma nanotehnologiei, sunt electronica şi biotehnologia.
Spre exemplu, în domeniul biotehnologic,oamenii de stiinta promoveaza notiunea de nanoparticule din aur care ar putea fi activate prin telecomanda pentru a se incalzi si a omori celulele canceroase.Lucrarea de faţă îşi propune sărealizeze o trecere în revistă a unora dintre “dispozitivele minuscule” şi modalităţi de realizare cu ajutorul acestora a diferitelor produse, păşind astfel într-o nouă eră a tehnicii din varf.